duminică, 10 august 2014

Să-ţi spună...

     Sa-ti spuna ei cat iti iubesc zambetul. 
Sa-ti spuna ei cat visez atunci cand inchid ochii. 
Mi-au spus ca sunt nebuna. Le-am spus ca sunt nebuna. Nebuna dupa un zambet formidabil, dupa un chip bizar de frumos. Toate visele mi-au fost construite dintr-un milion de imperfectiuni,dar au creat perfectiunea. A fost de-ajuns o secunda sa ma indragostesc,a fost de-ajuns sa nu-ti mai uit chipul. O combinatie interesanta de ciocolatiu. O priveliste ce te lasa fara suflu intr-o zi de vara. Sentimente conturate de figuri de stil, conturate de-un creion cu un varf mult prea perfect. Visez...visez cu ochii deschisi,dar e al naibii de frumos. Calatoresc intr-un tren mult prea vechi.Un tren ce a purtat atatea vise. Ale mele,ale tale,ale lor. Un ocean de zambete, o mare de lacrimi. Pierduta printre valuri mult prea inalte inchid ochii si zambesc. Pot sa cad intr-un somn adanc atat timp cat in minte chipul tau e prezent. Si poate va ramane doar un vis, poate esti doar o iluzie ce imi creeaza stari de nebunie. 
Ma tii de mana si ma privesti. Ma imbratisezi si imi zambesti. Iti treci degetele prin parul mult prea incurcat, un par ce asteapta cu atat de multa nerabdare sa simta mangaierea ta. Inchid iarasi ochii, pentru a nu stiu cata oara... sunt intr-un leagan ce se lasa purtat de alinul capricios al vantului. Sunt atatea senzatii intr-un leagan trist. E trist si e doar un vis. Un vis al unui om nebun...
Sa-ti spuna acel copac batran si orb cate fotografii imaginate i-am povestit. Sa-ti spuna acel leagan trist cate ore am petrecut zburand printre visele mele. Sa-ti spuna marea intreaga cate clipe am pierdut visand la malul sau. Si de ocean? Doar valurile stiu. Intotdeauna m-au primit purtandu-ma cu bratele-i lungi spre infinita lume-adanca. Si nu stiu daca e iubire, dar nebunie sigur e. Si nu e tratament care sa-mi asigure linistea de care am nevoie,poate doar nebunia ta. M-as pierde fara sa-mi doresc a ma intoarce,caci e o nebunie dulce-acra. O nebunie care iti va spune ca am avut un vis pierdut in noapte, un vis cu zambete si lacrimi. Si daca am plans?  Poate in vis. Un vis ce doare tot mai tare.  Si-am sa iubesc o vesnicie. E aer,e viata,e fericire. Imposibil de invins, traiesc cu nebunia mea. Poate-am sa-ti spun candva ca tu esti nebunia mea...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu