sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Scrum....


Dansul lin al ploii.O bricheta aruncata la intamplare.O tigara fumata pe jumatate in scrumiera.Scrum...
Camera e goala,nu are pic de suflu in ea,nici macar eu numai respir. Rezist oare pana la sfarsit?!Si incerc sa ma adun bucatica cu bucatica. Mi-e dor de mine,mi-e dor de felul meu de-a fi.S-au dus toate.O melodie veche si una moderna,nimic bun in ele.Imi iau chitara-n spate, bocancii murdari de noroi,tigara din scrumiera,telefonu' inchis si cheile.Am plecat.Pe drumul vechi de tara imi tarai picioarele fredonand cantecul nostru.Doar eu imi mai aduc aminte de el.
Bolovanii duri imi fac drumul greu de parcurs.Sunt doar eu si chitara mea peste care s-au naspustit mii de cuvinte.Si merg... si merg fara sa stiu incotro ma indrept.Soarele a iesit dintre norii negri ai furtunii,aruncand asupra pamantului miliarde de raze.Lumina imi cade pe fata transpirata si acoperita de parul ce cade agale pe ea.
Sunt scrum....

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

R.A...Ultima fotografie....



Zace aruncat sub masa de scris pe care ti-am scris primele randuri. Pe care si acum stau biletele netrimise si gandurile ce ma chinuiau noaptea la orele cele mai tarzii.Gandurile in care ma pierdeam,gandurile in care imaginea ta imi aparea iar si iar si iar.
Pozele in care zac amintirile noastre,ultimele noastre amintiri, sunt imprastiate peste tot in camera.Peste tot se simte fumul de tigara pe care l-ai lasat in urma inainte sa pleci.Ultima fotografie e pusa la capataiul patului care ne urmarea fiecare miscare,care ne invaluia cu bratele calde,care ne ferea de tot ce-i rau.Imi amintesc cand iti treceai degetele subtiri,aproape firave prin parul meu des si incurcat.Cand tipam ca ma doare si tu te amuzai copios.Acum parul acela incurcat te asteapta sa te joci iarasi in el,sa il tragi si sa-l incurci. Aparatul de fotografiat e tot in locul in care l-am lasat.El zace aruncat sub masa inspiratiei mele. Sub masa pe care am trantit atatea ganduri si lacrimi.Perdeaua cenusie acopera geamul inchis dand camerei un aer de tristete ce ma duce departe pe culmile insensibilei dureri.Dor.Toate astea dor,nici nu-ti dai seama cat si totusi sper pentru ca esti singura mea speranta.Nu vreau sa o mai numesc ,,ultima fotografie''.Nu vreau sa fie ,,ultima''.Tu,acea fiinta ce nu-mi dadea pace,acea fiinta pe care o iubesc atat de mult,acea fiinta care reuseste sa dea un sens vietii mele,acea fiinta...de neinlocuit.Esti departe.Departe unde eu nu voi ajunge nicicand.Singura speranta,singura iluzie,ultima fotografie. Mi-as dori ca telefonu' sa sune necontenit,mi-as dori ca cel care ma suna sa fii tu,cel care ma suna pentru a-mi zice cat de mult ma iubeste si cat de mult imi simte lipsa.Dar telefonu' nu suna.Si tot praful se aseaza pe el pentru ca eu nu l-am mai mutat din locul acela,e exact acolo unde l-am lasat dupa plecarea ta. O plecare care nu mi-a lasat decat o ultima fotografie cu care-mi alin dorul pentru cateva secunde.
Pasesc agale prin camera unde sute de pagini pline de randuri scrise pentru tine stau adormite pe podeaua rece.Imi intorc capul spre pat si dau cu ochii de poza noastra in care parem asa de fericiti.De ce-ai plecat? Pun intrebari la care tot eu gasesc raspuns.Plecat pentru tine,plecat pentru ei,plecat pentru noi si plecat pentru mine.Imi ridic bratele spre cer si intreb:,,Dee ceee?!''. Nu inteleg sau nu vreau sa inteleg de ce numai poti fi langa mine,de ce nu mai are cine sa ma imbratiseze si sa-mi spuna ca ma iubeste.De ce numai e nimeni care sa imi ia mana si sa mi-o incalzeasca cand imi e inghetata.Si-acum imi caut raspuns singura la propria intrebare.Ma simt atat de rau, intregul organism iti simte lipsa,fiecare celula,fiecare muschi,se zbat sa razbata in dorul nebun ce le-a cuprins.
Ultima fotografie...cu-un aparat vechi....

vineri, 12 noiembrie 2010

R.A.....Ganduri pentru eternitate....



Fumez ultima tigara.E ultima secunda de placere,ultimele ganduri ce-mi aduc aminte de tine.M-am luptat cu mine,m-am luptat cu ei, dar nimic nu a avut vreun rost.E ultima tigara,sunt ultimele clipe.Sunt acum,dar nu si atunci.
Gol.Peretele e gol, nu il mai sprijina nimeni.Am plecat cu ganduri pentru eternitate.
Ganduri ce ma chinuie de mult.Tu si eu,ei si noi,nimeni si nimic. Mi-am dorit multe.Am incercat sa-ti spun cum ma simt,dar doar peretii m-auzeau si ca sa vezi, tot ei ma-ntelegeau. Mucul de tigara atinge lin pamantul,rostogolindu-se pana la pragul usii intredeschise spre camera care a fost martora a primei tale declaratii.Mi-aduc aminte cum a sunat primul ,,Te iubesc!'',mi-aduc aminte timiditatea de care eram cuprinsi la inceput,mi-aduc aminte multe.Multe si fara rost.
Buzunarul in care zace pachetul de tigari imi face cu ochiul.Imi aprind o tigara si invaluita de fumul greoi,cad pe ganduri.La ce ma gandesc?La multe si-n principal la ceea ce numeam candva ,,noi''.Scrumul cade arzandu-mi sireturile tenisilor.Scutur repede si imi arunc tigara pe podea calcand-o in picioare.Imi aprind alta.Rahat.Bricheta numai merge.Am nevoie de alta. Dar cealalta bricheta e pe sub perna sufocata de lacrimi ce m-au chinuit azi-noapte.Te-ntrebi de ce? Sau poate nu te-ntrebi deloc.Pasesc incercata de sentimente ce ma rascolesc, peste pragul usii vechi.Ajung in mijlocul camerii de unde numai pot inainta.Incerc sa merg,dar parca ceva ma tine lipita de acel loc.Ma zbat.Cad,tigara-mi sare din gura undeva sub pat.La naiba,m-am julit. Sangele da navala sub tricoul alb.E tricoul pe care l-am ales impreuna.Ne-a placut fraza de pe el: ,,ultima tigara fumata...''.S-au pierdut toate.Ma ridic, imi scot pachetul de tigari in care stau adormite patru tigari amarate.Iau repede bricheta de sub perna.In sfarsit imi aprind ultima tigara.Fumez linistita,intorcandu-ma la gandurile mele.
Suna telefonu'....

R.A....Nebun....A....


E melodia pe care mi-ai trimis-o...e melodia ce ma face sa ma gandesc la tine,e melodia ce nu ma lasa sa te uit.E asa de trist.Tu esti acolo,eu aici,departe unul de altul,despartiti de kilometrii ucigatori.
,,Una sa ma inteleaga...iar restul sa ma asculte...'' e versul de care mi-ai zis.E versul ce imi readuce imaginea ta in fata.Vreau sa te iau in brate, sa te sufoc prin bratele ce o sa-ti cuprinda gatul cu dragoste..o dragoste de copil..o dragoste pura...
Nebuna??!Da.Dar nebuna de dorul si dragul tau.
Inima mi se topeste doar cand ma gandesc la tine.Esti precum sensul vietii unui om.Esti dulcea alinare si dulcea emotie. Esti unic...unic pentru mine...
Gandul, acea iluzie ce te face sa iesi din realitate si sa intre in lumea irealului, o lume ce te aduce pe culmile sperantei si a visurilor implinite.Un gand ce nu dureaza decat pana la sfarsitul melodiei, ca apoi sa cad in bratele dure ale realitatii..realitate ce deprima inocenta unei fiinte numai printr-o atingere...
Te visez.Ma faci sa zambesc prin somn.Zambetul tau e ca o raza a soarelui ce abia rasare si-mi lumineaza fata trista si indurerata de dor.
Nebuna din cauza lipsei tale,care ucide usor-usor fiecare celula din organismul meu,un organism prea obosit..deja,inainte de vreme.
Surasul tau,chipul,ochii,mainile catifelate,buzele,TU....imi lipsesc, sunt acum o parte din mine ..o parte care e la tine.
Un gol bizar de mare..de ce??oare nu-ti dai seama ca eu...chiar te iubesc???
Nebuna..iarasi?La infinit?si ce?Nebuna pentru ca te iubesc?Nebuna pentru ca existenta ta ma ajuta sa respir?Nebuna pentru toate astea?
E o nebunie nevinovata..o nebunie imbinata cu realitate si totodata irealitate..
Zboruri...aripi...ganduri....pace...NIMIC....
Gol..ma arunc in gol...golul iluziilor desarte..iluziilor moarte....