miercuri, 25 decembrie 2013

Punct.

     Ma tii de mana,ma privesti cu niste ochi schimbati.Ma imbratisezi,ma saruti.Eviti sa ma privesti,dar iti observ fiecare gest al fetei,fiecare cuta fina a obrazului,fiecare trasatura frumoasa. Sunt fascinata de "capodopera" ce mi se intinde inaintea ochilor.Esti perfect in ochii mei prea tristi.Esti definitia sublimului sau poate e doar inima mea trista care te priveste,care te doreste,care ar vrea sa urle ca i-a fost dor de tine...dar e inchisa in cusca sufletului.Un suflet trist si incarcerat de prea multa durere.E teama...e teama de esec.E un mare gol in sufletul meu pustiit.E un gol ce nu poate fii acoperit prea curand,poate niciodata...Esti atat de aproape de mine,dar atat de departe.Gandul ca vei pleca curand imi face bataile inimii sa depaseasca normalul.Esti ca un drog ce creeaza dependenta,un drog pe care mi-l doresc,dar pe care nu-l pot "cumpara"...
Imi doresc...imi doresc atat de mult sa ma iei de mana,sa privim rasaritul impreuna si sa imi vorbesti,fara sa te uiti la mine,sa-mi vorbesti si sa-mi spui ca ti-ai dori ca acel moment sa nu se termine niciodata.Mi-as dori sa pot sa cred ca e adevarat ce se intampla,dar e doar o iluzie,ca multele altele din viata mea.Visez cu ochii deschisi,te visez pe tine langa mine,te visez privindu-ma,te visez sarutandu-ma,te visez cuprinzandu-mi trupul cu bratele tale albe,ocrotindu-ma de toate relele lumii.Dar...doar visez. 
Esti,poate,mult prea departe de mine cu sufletul.Poate sufletul tau are un alt suflet undeva acolo si eu nu sunt decat o marioneta in mrejele destinului sarac in metafore si epitete pentru mine.Sarac in culori si-n zambete oferite din suflet.Esti inceputul si sfarsitul meu,asta vreau sa cred.Te iubesc cu bune si rele,iti iubesc subtilele imperfectiuni,iti iubesc ochii,iti iubesc buzele,iti iubesc zambetul.Iti iubesc intregul "tu".Esti un amalgam de comparatii,de metafore,de epitete.Esti "figurile" mele "de stil",esti baza unei compozitii fara greseli.Esti "tu" si restul...