Stii care e faza?Acum poate nu conteaza ce faci, cum faci si de ce faci.Acum nu pui niciunde ceea ce ar trebui sa pui.Mergi pe un drum cu obstacole.Un drum pe care ai vrea sa-l continui,un drum ce te duce spre o destinatie in care in sfarsit vei spune "Am ajuns acolo unde imi doream!". Dar,dupa ce faci toate astea o sa incepi sa te gandesti "sunt aici",dar nu vei mai avea in interior acea scanteie care-ti oferea doza de ambitie sa faci ceva,sa ajungi undeva.Nu esti multumit,iti dai seama ca nu mai esti cum ai fost cand ai pornit la drum.Iti dai seama ca toata lumea a vazut ca tu te-ai schimbat si acum,dupa mult timp, observi si tu aceasta schimbare.E al dracului de greu sa incerci sa redevii "tu".Acum pentru tine e o stare generala,o stare de obisnuinta in care te-ai complacut prea mult timp.Ti-amintesti de "ei" si mai ca ai vrea sa plangi pentru ca ti-e dor de acele timpuri, dar ochii tai sunt secatuiti.Lacrimile s-au evaporat,iar acum nu ai decat un gust amar lasat de urmele acelor vechi amintiri...
Vei fi intotdeauna inaintea lor si totusi ai vrea sa ii lasi sa te prinda din urma,dar esti prea egoist pentru a renunta la acest avantaj pe care il ai.Corpul tau freamata in interior,ai vrea sa iti introduci mainile acolo unde simti ca durerea te sfarama si sa arunci tot ce e afectat de acest sentiment toxic.Cuvintele sunt de prisos, sentimentele nu pot fi evidentiate.Te gandesti ca daca as face cutare lucru pentru cutare persoana si-ar da seama ca il/o iubesc.Pe dracu!Astea-s doar tampenii pe care le auzim si pe care le credem.
Nu exista acel sentiment adevarat.Intotdeauna intervine obisnuinta,intotdeauna apare gandul care te macina si care te face sa te distantezi de tot...
Oricum...nu mai conteaza!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu