sâmbătă, 17 mai 2014

Scrisoare catre "EL"...

         " Dragul meu,








  Probabil ca uiti des de existenta mea,poate nu-ti amintesti niciodata, dar stii ca visatorii nu pot fi domestici. Eu sunt unul dintre acei visatori,unul dintre cei care isi creeaza propria lume pentru a fi alaturi de persoana iubita. A fost de ajuns sa te vad o singura data si sa-mi dau seama ca vei deveni iubirea vietii mele. A fost de ajuns sa iti surprind zambetul si sa imi dau seama ca e cel mai frumos zambet pe care l-am vazut vreodata. Esti atat de aproape,dar totodata atat de departe. Nu te pot atinge, nu te pot strange in brate, nu-ti pot spune cat de mult te iubesc. Nu te pot privi dimineata, nu-ti pot vedea cutele fine ale fetii intinse pe perna alba. Nu ma pot apropia de tine...mi-e prea frica de refuz. Te-am visat de atat de multe ori incat incep sa cred ca traiesc o realitate,dar nu... sunt constienta ca e doar imaginatia mea mult prea bogata.Te tin de mana, te privesc secunde in sir, te imbratisez cu toata forta si iti ofer zambetul meu pentru a vedea cata fericire aduci in viata mea. Esti tot ce mi-as putea dori,esti fermecator. Ma simt pierduta si nu stiu incotro sa ma indrept. Nu stiu ce sa fac si cum sa fac pentru a ajunge la inima ta,fiindca tu ai ajuns la a mea...mult prea devreme. Mi-ai acaparat intreaga privire, intregul suflet, intreaga fiinta. Sunt mahmura din cauza dragostei ce ti-o port. Sunt beata continuu din cauza mirosului emanat de inima ta. Mi-e atat de greu sa stau departe,dar o fac,totusi. 
Esti ca o carte ce trebuie citita pana la sfarsit pentru a putea fi inteleasa. Sa fie imposibila aceasta dragoste a mea? Sa fii tu cel care sa nu ma lase sa dorm nopti la rand,sa fii tu cel in care inima mea isi face loc?Sa fii un vis frumos sau cel mai rau cosmar al meu?Ajuta-ma! Nu ma lasa sa ma indrept singura pe acest drum al carui traseu nu-l cunosc. Nu ma lasa sa fiu o pasare ratacita de stolul ei, nu ma lasa sa innebunesc...daca as innebuni,te-as iubi si mai mult. Te privesc continuu si nu ma pot satura de imaginea ta, deja iti simt lipsa. Sunt intr-o stare de plutire atunci cand zambetul tau mi se imprastie in intregul organism. Te-as putea iubi cu fiecare celula a corpului,cu fiecare fir de par,cu fiecare defect...daca m-ai lasa. Sunt pierduta in aceste mreje ale iubirii si nu pot scapa.Poate nu vreau sa scap... Vino aproape si doar ofera-mi privirea si zambetul tau. Ele sunt doza mea de fericire si nebunie.O nebunie incontrolabila ce ia amploare cu fiecare secunda ce trece. Sunt nebuna si pierduta. O nebuna indragostita,o ratacitoare pe cararile iubirii. Salveaza-ma si fereste-ma de acest abis ce mi se intinde in fata. Nu ma lasa sa traiesc in haos,ofera-mi liniste. Ofera-mi iubirea de care am atat de multa nevoie. Poate nu cu aceeasi intensitate cu care te iubesc si te voi iubi eu,dar macar pe aproape...Lasa-ma sa-ti arat ca te pot iubi asa cum nimeni nu a mai facut-o vreodata. Lasa-ma sa te strang de mana la rau si sa te imbratisez la bine,sa radem impreuna in fata pericolului si sa ne iubim atunci cand ne este bine. Sa fim doua pasari ce-si traiesc viata in albastrul cerului senin. Lasa razele soarelui sa ne treaca usor printre penele aripilor purtate de vantul lin. Lasa-ma sa fiu acolo si te voi iubi pe vecie.Fara tine nu sunt decat o fila goala dintr-o carte plina..."

                                                                          Semnat: "Zambet insistent"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu