!

      Stii care e ironia sortii? “Roata mereu se intoarce”. Si e atat de placut sa vezi cum se intampla asta. E un sentiment ciudat ce zace in noi si pe care-l descoperim abia atunci cand aceasta “roata” isi schimba traiectoria.E placut sa vezi cum cel care ti-a facut un anumit lucru,primeste acelasi lucru, daca nu de la tine,ceea ce e foarte placut sa vezi,de la altcineva.Totusi, te bucuri si de aceasta fapta,o consideri o izbanda a faptului ca in sfarsit nenorocita asta de roata s-a intors. Iti place sa-l privesti chinuindu-se,stiind ca si tu te-ai chinuit atunci.E placut sa vezi cum lacrimile sale ii umplu gura si in coltul gurii iti apare un suras demonic. Esti crud?!Da,si nu-ti pasa! Dar…ah,intotdeauna exista acest “dar”… La un moment dat te saturi sa-l mai vezi chinuindu-se si-I intinzi o mana pentru a-l scoate din rahatul in care e ingropat pana la gat. Il strangi in brate,ignorand toata putoarea pe care o emana. Ii stergi mizeria de pe fata si-l privesti in ochi.Nu astepti nimic de la el,nici macar un cuvant,doar il privesti si ii stergi lacrimile cazute.Acum e sincer,dar atunci n-a fost. Te priveste confunz,nestiind ce sa faca sau ce sa spuna.Ii zambesti si il imbratisesti,cu toate ca risti sa te murdaresti de rahatul ce zace uscat pe el. Esti un animal ce-si adulmeca prada,il mirosi si ar trebui sa fii dezgustat,dar nu esti… Ti-amintesti ca a fost o vreme cand ai nutrit sentimente pentru bietul neajutorat ce-ti sta in brate acum. Te gandesti daca si tu ai fost la fel,dar nu,tu nu ai fost.Tu ai fost sincer inca de la inceput si asta a fost marea ta greseala. Ti-ai aruncat sentimentele pe o tava ruginita si au zacut acolo mult timp,inca persista acel miros al inoncentei. El a luat tava si a aruncat-o intr-o dugheana intunecata dupa ce a scuturat gandurile si emotiile tale intr-o mlastina a mortii. Ti-a omorat sufletul…sau asta ai crezut ca a facut.Acum cand il privesti,simti ca ai vrea sa ii soptesti o vorba buna,ai vrea sa-i spui ca totul va trece si ca in curand totul o sa fie bine.Dar,inca il urasti. Trec secunde intregi pana sa se dezmeticeasca si sa se ridice.Tu deja esti plecat si nu mai ai de gand sa privesti in urma. Acum,acum el e cel care tanjeste dupa o privire aruncata,pentru un zambet din suflet. Esti prea departe sa-l mai poti ajuta.

Omule,roata se intoarce.Dureaza,dar se intoarce.Cum ar mai functiona o caruta fara roti?Ce s-ar intampla daca o roata nu ar mai putea fi folosita?Logic,caruta ar avea nevoie de o alta roata,cea stricata fiind schimbata.Ei bine,prietene,tu ai fost roata stricata in tot acest joc de integrame. Poate vei fi candva ajustat,poate vei mai putea fi utilizat,dar…tehnologia avanseaza! Ai avut timpul tau, acum,e randul altcuiva…